Plansul lui Nietzsche,

                    Imaginatia lui Nietzsche este mai instructiva decat orice experienta. Ea propaga un climat de'altitudine imaginara. Ea ne conduce printr'un univers liric special. Prima dintre transmutarile nietzscheene este o transmutare de imagini. Ea transforma bogatia profunzimii in glorie a inaltimii. Nietzsche cauta un dincolo al profunzimii, un dincolo al raului si un dincolo al inaltimii, un dincolo a ceea ce este nobil caci el nu se multumeste cu o traditie a prestigiului. 
                El intinde toate fortele morale intre acesti poli imaginari, refuzand orice progres material utilitar care nu ar fi decat un progres orizontal, ce nu ne'ar modifica fiinta greoaie. Nietzsche si'a pus toata energia lirica intr'un schimb dintre greu si usor, dintre terestru si aerian. Prin el, abisurile vorbesc precum inaltimile. Pestera si'a trimis dintr'o data ecourile aeriene. "O bucurie. Abisul meu vorbeste. Am intors spre lumina ultima'mi adancime" (Zarathustra). 
              Ni se va vorbi iar de simbol, alegorie, metafora si i se va cere filosofului sa arate mai intai lectiile morale si doar apoi imaginile. Dar daca imaginile nu ar face corp cu gandirea morala, ele nu ar avea o asemenea viata, o asemenea continuitate. Nietzscheismul este, un maniheism al imaginatiei. El este tonic si salutar pentru ca pune in actiune fiinta noastra dinamica dusa de imaginile cele mai active. 
            Nietzsche s'a autodesemnat ca unul dintre cei mai mari filosofi ai psihismului ascensional, fie si numai prin acest singur mare vers : "Esti adancimea tuturor inaltimilor."