„Ascult picaturile de ploaie cum curg pe
un ritm sacadat, alunecand pe aleea de frunze rosi-galbui imbatate de iubirea
toamnei, parca dornice sa scape din inchisoarea norilor ca sa sarute pamantul.
Frunzele canta si se unduiesc dansand cu vantul, cutremurand aleea imbatranita
de vreme. Greierasii compun serenade dedicate plecarii randunicilor in tarile
calde, note care sa le indrume catre un taram mai verde, mai proaspat si mai
tanar.
Valuri de culori, lumina si intuneric,
iubire si tristete; melancolie...Copii rad; Imbracati in vesminte parca, croite
de catre toamna insasi, impovarati cu greutatea ghiozdanelor mari, se indreapta
cu pasi grabiti catre portile scolii fara a stii... „ spuse, pe un ton sarcastic,
o frunza, inca verde intr-un colt, lipita de talpa unui trecator obosit de
drum, asezat pe o banca; singur.
„Tu doar mi-ai rapit parfumul florilor,
imbracate in rochii sidefate, ce se iubeau cu fluturii in fiecare dimineata.
Mi-ai smuls seva din radacini si m-ai secat de puterea de-a mai rezista inca un
ceas, pe creanga cea mai inalta a stejarului strapuns. Mi-ai dorit doar
moartea, din prima clipa cand ai dat tarcoale copacului meu, incercand sa-l
pacalesti ca nu faci decat sa il impodobesti in haine imparatesti; te-a crezut.
Iar tu l-ai dezbracat si adormit.
Ah, de as putea sa-ti smulg o pana din
stolul tau de ciori, sa simti, nu toata, dar macar o ciupitura din durerea pe
care am simtit-o atunci cand am privit cum vantul intetit m-a furat de langa
stejarul meu. Nu vreau decat, sa poti si tu gusta din noroiul amar prin care am
trecut, timp de mai putin de-un ceas, de cand am fost calcata, pentru prima
oara, de-un privitor; un admirator al frumusetii, maretiei copacului, caci
stiu, ca doar asa vei putea admira cu adevarat zambetele, dansurile, cantecele;
viata pe care o tot admiri.
Ah, draga toamna, ce mult le-ai lipsit;
iar eu, nu fac decat sa mor cu gandul ca poate la anul vei fi mai blanda.”
No comments:
Post a Comment
Make love to a penguin !