Sentimentele se nasc si infloresc in limbajul inimilor, tin de ceea ce unii numesc, "o intalnire a sufletelor". Se consuma in timp si prelungesc trairea pe care uneori o transforma. Ele constituie urzeala tesutului conjunctiv din care este formata legatura dintre doi oameni, contribuie la alimentarea, consolidarea si la mentinerea coerentei acestei legaturi, indiferent de natura lor. Pentru ca sentimentele au mai multe aspecte, fundal al vietii noastre afective, ele cuprind o paleta larga ale carei culori de baza se desfasoara de la culorile luminoase, cu reflexe, ale iubirii, la degradeurile'nchise, adumbrite de spectrul intunecat al urii sau ambivalentei, trecand prin culorile calde, pastelate ale tandretii sau tonalitatile neutre ale indiferentei.
Sentimentele produc o energie proprie, fie creatoare, fie distrugatoare. Ele vor fi uneori manifestarea triumfala a elanului vital, alteori expresia malefica a instinctului mortii. Pot mobiliza forte nebanuite, centrifuge sau centripete, ale caror efecte se vor rasfrange in mod pozitiv sau negativ, stimulator sau inhibitor si vor genera o miscare puternica de deschidere sau inchidere, de raspandire sau de fuziune, de diferentiere sau de alaturare si vor favoriza astfel atractia si tentatia sau respingerea si repulsia.
Calitatea unui sentiment, bogatia si nuantele lui vor fi determinate tocmai de amprenta si semnul specific lasate de miile de combinatii posibile ale acestor efecte distincte si ale miscarilor lor, de intensitatea si de ritmul lor. In special, sentimentul de iubire se afla la baza unei miscari paradoxale, care in acelasi timp, transforma si integreaza fiinta in raport cu ea insasi, cu celalalt si cu lumea, pe cele doua coordonate principale : spatiul si timpul, in calitate de creator al unor schimbari tumultuoase si incantatoare in ordinea universului interior, el imbraca reperele care determina raporturile noastre zilnice in extraordinar, le imprima alte forme, mai maleabile, mai suple, mai elastice.
Sentimentul de iubire, reface geografia spatiului, remodeleaza tinutul nostru interior. Poate fi resimtit ca o adevarata prelungire a sinelui catre celalalt sau ca o apropiere a celuilalt catre sine. Precum un pod sau o pasarela, ne'ajuta sa strabatem distantele, sa unim doua vieti, doua experiente care uneori, la'nceput se afla la poli opusi. La fel ca un magnet care'aduce totul langa el. Ce conteaza atunci, despartirile, diferentele sau chiar antagonismele ?!
Sentimentul iubirii redefineste informatiile ceasului, adaptand ideea de timp si perioada. Cine nu stie ce'nseamna orele interminabile de'asteptare febrila sau cat de repede trec minutele cand vine ceasul despartirii ?! De'asemenea, provoaca un vast proces de amplificare, de retrospectie si de anticipare care revolutioneaza prezentul conform unui nou plan de unificare. Introduce in finitudinea zilei, momente de eternitate, revizuieste experientele din trecut pentru a le reaseza intr'o noua poveste scrisa dupa alte repere si deschide perspective catre un alt viitor.
Asadar, iubirea este matricea emotionala a unei noi entitati colective si solidare in doi, exprimata sub forma unui "noi" embrionar, arhetip al unui cuplu care se va prelungi sau nu sub forma institutionalizata a casatoriei sau chiar a liberei convietuiri.
No comments:
Post a Comment
Make love to a penguin !