Tin minte ca odata de mult, parul ii era strans intr'o coafura mica si rotunda. Avea fata mai alba, buzele parca mai rosii, ochii mai mari si mai stralucitori ca oricand. Desi nu'i spuneam, era nespus de frumoasa si sfioasa. De i'as fi spus sunt sigur ca si'ar fi ridicat arcul sprancenelor de parca ar fi fost surprinsa. In clipa aceea as fi imbratisat'o, sarutat'o cu patima si iubirea mea ar fi fost mai furioasa decat oricand. Era mai stralucitoare, mai infloritoare, mai voioasa, mai frumoasa decat oricand.
Tin minte ca era extrem de frumoasa si tanara si'n casa parinteasca. In clipa aceea n'am indraznit s'o strang in brate, ci doar am ramas cu rasuflarea taiata s'o privesc. Avea gatul neacoperit, si parfumat. Apoi, parintii ei plecara :
- In sfarsit ! mi'a soptit. Mi'a prins capul intre maini si mi'a sarutat gura. Avea obrajii fierbinti de'asteptare. Buzele ei erau si mai imbatatoare decat vinul, trupul ei era cel mai minunat si delicat potir.
When you are old and grey and full of sleep,
ReplyDeleteAnd nodding by the fire, take down this book,
And slowly read, and dream of the soft look
Your eyes had once, and of their shadows deep;
How many loved your moments of glad grace,
And loved your beauty with love false or true,
But one man loved the pilgrim soul in you,
And loved the sorrows of your changing face;
And bending down beside the glowing bars,
Murmur, a little sadly, how Love fled
And paced upon the mountains overhead
And hid his face amid a crowd of stars.