Ionica,

                Se miscau vioi in sus, pe poteca, siluetele lor tinere si zvelte inaintand in pas cadentat. In poiana din apropiere licareau floricele galbene care contrastau placut cu verdele ierbii. Desi florile multicolore, cu petale de matase murisera, erau o multime de buruieni si macesi, care asterneau pe un covor vesel pe sub mesteceni. 
                Baiatul era un pic cam inalt, insa simtea c'are exact statura potrivita pentru fata care pasea cu gratie alaturi de el. Arunca pe furis o privire spre profilul Ionicai, cu barbia ei puternica, cu nasul si fruntea bine conturate. 
                  Fata se'ntoarse mirata spre el. Lumina din crang parea blanda pentru ca mestecenii cenusii ca niste elefanti isi pierdusera crengile de jos si umbrele mari de frunze ii aparau razele soarelui. Fata nu se considera frumoasa, dar lui i se parea extrem de atragatoare cu ochii ei mari verzui'cenusii. Avea o fire blanda, sensibila, priviri patrunzatoare si spirit de independenta. Parul ei castaniu, des, era despartit printr'o carare pe mijlocul capsorului si pieptanat dupa urechi. Avea un nas frumos, putin carn, si'o gurita'ncantatoare, sau cel putin asa considera el, cu buze rosii, pline. Barbia parea neobisnuit de voluntara,.. pentr'un chip atat de bland. 
                Sedeau cu fetele'ntoarse spre soarele bland, a carui caldura le lipsea asa de mult in timpul asprei ierni. Baiatul intinse bratul iar fata isi lasa usor mana intr'a lui. Palma lui racoroasa, linistita, cu pielea proaspata si umeda in inclestarea lui. Ea il privea atat de aproape, drept in ochi.