There are flowers in the attic,

              Nimeni n'ar mai indrazni sa se priveasca in oglinda, caci o imagine groteasca si tragica in acelasi timp ar amesteca in contururile fizionomiei, pete si dungi de sange, rani care nu pot fi inchise, siroaie de lacrimi care nu pot fi stapanite. 
               As avea o voluptate plina de groaza sa vad cum izbucneste, in armonia comoda si superficiala de fiecare zi, un vulcan de sange, tasniri rosii precum focul si arzatoare ca deznadejdea, cum toate ranile fiintei noastre s'ar deschide iremediabil pentru a face din nou o eruptie sangeroasa. 
               Numai atunci am pricepe si am aprecia avantajele singuratatii care ne face suferinta atat de muta si de inaccesibila. Intr'un vulcan al fiintei noastre, intreg veninul extras din lucruri, nu ar fi suficient pentru a otravi intreaga lume ?