Platon sustinea ca sufletul, sau esenta spirituala, este distincta de catre materia corporala si este capabila de'a mentine o existenta separata de catre aceasta. Aristotel, in contrast cu idealul invatatorului sau, sustinea ca sufletul si corpul sunt doua aspecte ce apartin aceleasi substante fundamentale; de baza.
Dualismul prin definitie a fost forta motrice ce a propulsat existenta problemei ce o prezinta relatia dintre minte si corp, care pana in era contemporana a reprezentat opinia majoritara. Datorita influentei partiale a lui Descartes statutul dualismului domneste in continuare. Cu toate acestea, ideea ca mintea poate fi constituita dintr'o materie, sau substanta, total distincta, ne invita sa ne punem urmatoarea intrebare : "Cum este posibil ca doua entitati contrarii sa interactioneze ?"
In incercarea sa de a solutiona enigma, Descartes a propus urmatorul lucru : Glanda pineala este interfata intre minte si creier. Faimosul filosof a considerat'o ca fiind "scaunul pe care se odihneste sufletul". Denique interactiunea cauzala dintre minte si creier functioneaza in doua directii. Prin procesul de perceptie, starea fizica a lumii influenteaza corpul nostru, influentand creierul nostru care prin urmare via glanda pineala influenteaza sufletul. Reversul este valabil in cazul unei actiuni intentionate.
Insa ramane un mister cum starea sufletului non'spatial sau a mintii interactioneaza in mod cauzal cu starea spatiala a creierului.
No comments:
Post a Comment
Make love to a penguin !